Articole
Sondaj
Licitatii / Vanzari
Intrebari
Concursuri / Clasamente
Uniuni / Cluburi
Galerie Foto/Video
Sfatul Medicului
Opinia Specialistului
Pagina principala Materiale Video Crescatorii Diverse English Section Chinese Section FRSC Expozitii For Fun Porumbei de top Comentariile etapei Pagina incepatorului Porumbei pierduti Romania In Direct Contact



Newsletter

Introduceti adresa de email pentru a primi ultimile noutati de la Romanian Racing Pigeons.
Cum ati incheiat sezonul de zboruri cu maturii in 2019?
Foarte bine
Bine
Satisfacator
Prost

Rezultate sondaj

ACKA - porumbei de agrement si ornament
UNIUNEA COLUMBOFILILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA
Brieftaubenmarkt - Germany
Cupe-medalii-For-Champions
Freialdenhofen & Sohnen - Germania
Produse columbofile Corabia
Site columbofil www.chinaxinge.com
FarmaVet - produse de uz zooveterinar si ptr porumbei
Firma YU YING IMPEX SRL - Accesorii columbofile
Crescatoria MUNTEAN VASILE - Sibiu
Campionul national domnul Bogdan Ciobanu, Suceava
Crescatoria TITA - ANDU
Columbodromul international TRANSILVANIA
Columbofil Banc Marius Dej
Columbodromul GOLDEN RACE, Urlati, Prahova
Produse Porumbei CORABIA
Columbodromul SUPREM
Columbodromul international BRASOV
Dr Adrian Colniceanu produse columbofile

Despre comportamentul inteligent al porumbeilor calatori


22:54, Vineri, 10.10.2008



 

Despre comportamentul inteligent al porumbeilor calatori
 
 
Elementul fundamental in orientarea in spatiu, piatra de temelie pentru numeroasele ipoteze confirmate sau chiar infirmate, dupa acceptiunile mele, il reprezinta comportamentul inteligent al porumbelului voiajor.
Nimic nu este neverosimil din ceea ce s-a scris si consider ca fiind nejustificata infirmarea ipotezelor privind rolul soarelui, al simtului magnetic, al analizatorului optic sau acustico-vestibular s.a.m.d. in procesul complex de orientare in lumea inconjuratoare.
Fara sa gresesc pot afirma ca ipotezele (teoriile) amintite coexista, ele nu trebuie insa gandite si catalogate singular.
Creierul porumbelului este de numai cateva centigrame, dar emisferele cerebrale sunt bin dezvoltate. Experientele efectuate pe porumbel in conditii de laborator, demonstreaza ca reflexele conditionate se elaboreaza cu participarea scoartei cerebrale si ele ajung la un grad ridicat de complexitate. Folosind notiunea de `inteligenta` la porumbel nu trebuie sa intelegem neaparat un psihism de complexitatea celui uman. Porumbelul este capabil sa-si adapteze comportamentul la situatia existenta. In timpul zborului porumbelul `gandeste` prin relatiile sale concrete, directe cu prezenta stimulilor externi, reprezentati de reperele topografice (crestele muntilor, raurile, soselele, liniile ferate, contururile dealurilor etc.). El `memoreaza` si urmeaza apoi regulat anumite trasee, care se transforma in adevarate culoare aeriene de zbor. Prin fidelitatea si trainicia sa memoria porumbelului reprezinta o adevarata pelicula cinematografica, fara exagerare, comparabila cu fidelitatea electronica a unui computer. Expresia `are o memorie de elefant` poate fi reformulata in `are o memorie de porumbel`. Cu cat se inalta mai sus, campul sau vizual este mai bun. Daca zboara la o inaltime de 60 de metri, orizontul este vizibil la 30 km, ceea ce corespunde unui camp vizual de 60 de km.
`Gandirea` nu se realizeaza in mod mijlocit pe plan mintal ca la om. Reflectarea realitatii are loc numai la nivelul primului sistem de semnalizare (activitatea de semnalizare legata de semnele directe, insusirile optice, acustice, olfactive ale obiectelor din realitate). Al doilea sistem de semnalizare, specific numai omului, care are la baza limbajul, este o reflectare senzoriala nemijlocita. Pasarea practic are doua conduite adaptative: una instinctiva – structurata in evolutia sa filogenetica, care se transmite genetic prin programe ce include experienta speciei si alta intentionala – careia ii este specifica invatarea pe parcursul vietii sale individuale (ontogenetice).
Porumbeii au capacitatea de a invata; ei acumuleaza experiente individuale pe care le folosesc in mod curent in timpul zborurilor, argument ce reflecta plasticitatea si mobilitatea proceselor sale nervoase. Creierul lor are capacitatea de a pastra urmele excitatiilor trecute si de a le combina cu excitatii noi. In sistemul sau nervos se pot forma legaturi temporare noi, pe baza experientei dobandite anterior. Rafinamentul acestor combinatii, subtilitatea lor senzoriala, argumente ale comportamentului inteligent, constituie izvoarele nesecate ale reusitelor inaripatilor nostri in concursurile columbofile.
In evolutia lor ontogenetica, adica pe parcursul vietii sale individuale, prin antrenamente si zboruri repetate, procesul de invatare se dezvolta si se perfectioneaza. Rezultatele sale sunt cu atat mai bune cu cat reusim sa cream porumbelului o motivatie mai puternica si aici intervine abilitatea columbofilului. Angajarile repetate din aceeasi localitate demonstreaza capacitatea deosebita de intiparire si memorare a detaliilor de relief. Porumbelul invata permanent sa se orienteze in spatiu, fiecare concurs reprezinta o experienta noua acumulata.
 
 
In lucrarea prezenta folosesc termenul de `mecanisme endogene`, ele insemnand integritatea si finetea analizatorilor: optic, labirintic (vestibulul si canalele semicirculare din urechea interna), kinestezic sau de miscare (terminatii nervoase din muschi, tendoane, articulatii), precum si structurile cerebrale cu aferentele nervoase ale analizatorilor respectivi.
Un rol important in orientarea in lumea inconjuratoare il joaca formatia reticulara. Este vorba de o retea de fibre nervoase infiltrate printre structurile cerebrale (talamus, hipotalamus pana la nivelul bulbului si de aici, la maduva dorsala). Creierul percepe evenimentele lumii exterioare pe nu anumit fond, numit tonus de vigilitate (atentie sporita, observare atenta a ceea ce se intampla in jur). Mentinerea acestui tonus de vigilitate este realizata de formatia reticulara, care are rolul de a selecta stimulii, de a exercita o actiune activatoare asupra cortexului sau a actiunii de inhibitie asupra tonusului muscular. Daca urmarim atent un porumbel asezat in voliera, observam ca in permanenta el examineaza cerul, privirii lui agere nu-i scapa nimic, manifestand reactii explozive la stimuli externi pe care noi oamenii ii percepem cu multa greutate. Starea lui de agerime depaseste cu mult capacitatea noastra senzoriala. Calitatea formatiei reticulare, care asigura vigilitatea sau agerimea, ofera porumbelului capacitatea mai buna a unei orientari in spatiu. Deci inca un element important, atunci cand abordam problema mecanismelor de orientare.
 
 
I.Severeanu, N. Bizdrigheanu, M. Bilius, F. Ivana





Despre naparlire cu doctorul Jean Pierre Stosskopf`Aripile si zborul porumbeilor` - articol de Les J. ParkinsonDate despre bolile porumbeilor - Sava Gruescu - partea a 2-aAlfonz Anker - despre achizitiile de porumbeiSisteme de crestere a porumbeilor - cresterea pe linie
Nume
Email
Comentariu
Cod securitate
Cod securitate

Contact - Regulament
Copyright © 2008 - 2019 RRP. Toate drepturile rezervate.