Articole
Sondaj
Licitatii / Vanzari
Intrebari
Concursuri / Clasamente
Uniuni / Cluburi
Galerie Foto/Video
Sfatul Medicului
Opinia Specialistului
Pagina principala Materiale Video Crescatorii Diverse English Section Chinese Section FRSC Expozitii For Fun Porumbei de top Comentariile etapei Pagina incepatorului Porumbei pierduti Romania In Direct Contact



Newsletter

Introduceti adresa de email pentru a primi ultimile noutati de la Romanian Racing Pigeons.
Pe cate columbodroame veti participa in 2019?
1
2
3
4
Nu voi participa

Rezultate sondaj

ACKA - porumbei de agrement si ornament
UNIUNEA COLUMBOFILILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA
Crescatoria MUNTEAN VASILE - Sibiu
Brieftaubenmarkt - Germany
Cupe-medalii-For-Champions
Freialdenhofen & Sohnen - Germania
Produse columbofile Corabia
Site-ul columbofil EBPigeon.com
Site columbofil www.chinaxinge.com
FarmaVet - produse de uz zooveterinar si ptr porumbei
Firma YU YING IMPEX SRL - Accesorii columbofile
Campionul national domnul Bogdan Ciobanu, Suceava
Crescatoria TITA - ANDU
Columbodromul international TRANSILVANIA
Columbofil Banc Marius Dej
Columbodromul GOLDEN RACE, Urlati, Prahova
Produse Porumbei CORABIA
Columbodromul SITGES PARADISE
Columbodrom PIGEON BEST - Prahova
Columbodromul SUPREM
Columbodromul international ORIZONT - Baicoi, Prahova
Columbodromul international BRASOV
Dr Adrian Colniceanu produse columbofile

De ce se intorc porumbeii calatori - articol de Dr. Geronimo BRANESCU - FRSC


09:46, Luni, 21.06.2010



 

De ce se întorc porumbeii călători

 

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române ne defineşte porumbelul călător, numit şi voiajor sau de poştă, ca fiind porumbelul antrenat să se întoarcă acasă de la locul de unde a fost trimis. Şi evident că aşa se întâmplă, însă de ce numai cu porumbelul călător?

 

de Dr Geronimo Brănescu

20/06/2010

 

 

 

De ce un guţan, un jucător, un voltat, un toboşar sau alţi porumbei se pierd dacă sunt duşi la numai 10-15 kilometri, iar voiajorii revin chiar şi de la distanţe mai mari de 1.500 de km? Au fost cercetători care au speculat "teoria atavismului" sau altfel spus a reminiscenţelor evolutive care făceau trimitere la instinctele porumbelului sălbatic migrator. Exclus! Experimentele au dovedit că porumbelul sălbatic lansat cu devieri de axă mai mari de 30% faţă de direcţia de migraţie nu îşi mai poate corecta abaterea direcţională şi ratează ţinta de destinaţie. Ba mai mult, lansaţi individual, aceştia eşuează în procent de peste 90%. Deci pică! Sunt însă câteva teorii care strâng în jurul lor un numar mai mic sau mai mare de adepţi.

Teoria ultrasunetelor. Aşază porumbelul călător în aceeaşi sferă de orientare cu orca, delfinul şi elefantul, care valorifică prin ecolocaţie anumite unde vibratile, acvatice sau terestre (în funcţie de mediul de viaţă). Elefantul, spre exemplu, se presupune că se orientează după unda vibratilă dată de turma sa pe o anumită amprentă de sol. După această teorie, porumbelul călător preia printr-un organ specializat informaţia generată de ultrasunete, alegându-şi astfel culoarul optim în drumul său către casă. Organul responsabil cu acest gen de percepţie orientativă este urechea internă.

Constituită dintr-un labirint compus din trei canale semicirculare (anterior, lateral, posterior) şi o cavitate cohleară care conţine un lichid numit endolimfă, aceasta serveşte la transmiterea vibraţiilor acustice de la columelă (mica cutie osoasă) la creier prin celulele nervoase intermediare şi nervul auditiv. În sprijinul acestei teorii sunt menţionate "dezastrele" sosirilor porumbeilor la destinaţie din cursele ce se suprapun sau urmează într-un interval de timp imediat următor cutremurelor; de asemenea sunt citate efectele dezastruoase asupra orientării generate de paratifoză sau paramixoviroză, două boli infecţioase care atunci când afectează urechea internă compromit capacitatea de orientare în spaţiu a porumbelului.

Teoria olfactivă (a mirosului). Sunt cercetători, este drept nu foarte numeroşi, care susţin că porumbelul călător îşi întocmeşte şi apoi memorează o "hartă olfactivă" a traseului pe care îl urmează, prin celulele olfactive localizate la baza cavităţilor nazale. Susţin această teorie, într-o oarecare masură, experimentele lui Gagliardo prin care la păsările la care a fost afectat simţul mirosului au fost semnalate erori de orientare.

Teoria ceasului biologic. Această teorie, destul de des menţionată, se bazează pe aptitudinile porumbelului călător de a se orienta după poziţia soarelui în raport cu adăpostul şi de a anticipa traseul folosind soarele drept referinţă. Având în vedere poziţia diferită a soarelui pe cer acesta se raportează permanent la ceasul biologic al păsării inducând un zbor planificat după soare. Dar ce se întâmplă însă cu păsările care sosesc cu precizie acasă noaptea?




(Va urma)

Pagină realizată cu sprijinul Federaţiei Naţionale de Sport Columbofil

 

FRSC Giurgiu - planul de zbor cu porumbeii maturi sezonul 2011FRSC - scurta prezentare a unora dintre membrii clubului sportiv columbofil "Voluntari" - mai 2010FRSC - imbarcare club Rahova Bucuresti - 30-04-2010Lansarea Clubului Sportiv Columbofil Privat ``GYOSPORT`` - FRSCFRSC - Comunicat de presa - 8 aprilie 2010

Contact - Regulament
Copyright © 2008 - 2019 RRP. Toate drepturile rezervate.