Articole
Sondaj
Licitatii / Vanzari
Intrebari
Concursuri / Clasamente
Uniuni / Cluburi
Galerie Foto/Video
Sfatul Medicului
Opinia Specialistului
Pagina principala Materiale Video Crescatorii Diverse English Section Chinese Section FRSC Expozitii For Fun Porumbei de top Comentariile etapei Pagina incepatorului Porumbei pierduti Romania In Direct Contact



Newsletter

Introduceti adresa de email pentru a primi ultimile noutati de la Romanian Racing Pigeons.
Pe cate columbodroame veti participa in 2019?
1
2
3
4
Nu voi participa

Rezultate sondaj

ACKA - porumbei de agrement si ornament
UNIUNEA COLUMBOFILILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA
Crescatoria MUNTEAN VASILE - Sibiu
Brieftaubenmarkt - Germany
Cupe-medalii-For-Champions
Freialdenhofen & Sohnen - Germania
Produse columbofile Corabia
Site-ul columbofil EBPigeon.com
Site columbofil www.chinaxinge.com
FarmaVet - produse de uz zooveterinar si ptr porumbei
Firma YU YING IMPEX SRL - Accesorii columbofile
Campionul national domnul Bogdan Ciobanu, Suceava
Crescatoria TITA - ANDU
Columbodromul international TRANSILVANIA
Columbofil Banc Marius Dej
Columbodromul GOLDEN RACE, Urlati, Prahova
Produse Porumbei CORABIA
Columbodromul SITGES PARADISE
Columbodrom PIGEON BEST - Prahova
Columbodromul SUPREM
Columbodromul international ORIZONT - Baicoi, Prahova
Columbodromul international BRASOV
Dr Adrian Colniceanu produse columbofile

Claudiu Pavaleanu - Ibanesti, Botosani - partea 1


13:31, Luni, 08.12.2008

 

Ma numesc Claudiu Pavaleanu, am 37 de ani, sunt casatorit, am o fata de 9 ani, Andra si sunt din localitatea Ibanesti, judetul Botosani. Localitatea in care m-am nascut se afla la cativa kilometri de granita cu Ucraina, locuinta mea aflandu-se chiar in apropierea padurii.
 
 
Claudiu Pavaleanu in fata crescatoriei
 
 
            Despre inceputul meu in cresterea porumbeilor va pot spune ca in momentul cand am aparut pe lume porumbeii ma asteptau deoarece tatal meu, Dinu Pavaleanu, se ocupa cu cresterea porumbeilor de ornament la acea vreme, iar fratele meu Marius avea deja o vechime de 3 ani in campul muncii, el fiind cu 3 ani mai mare ca mine. Deci pot spune ca m-am nascut si am crescut impreuna cu porumbeii. Parca si acum vad porumbeii tatalui meu, `jucatori` de Botosani, carrieri, satineti, voltati etc. care si dupa 30 de ani ii am intipariti in minte. Nu pot spune ca am fost atras de mic de acesti porumbei deoarece nu cunosteam prea multe la acea vreme despre ei, dar fiind angrenat in cresterea lor si stand pe langa tatal meu totul a inceput sa se limpezeasca. In schimb fratele meu mai mare era innebunit dupa porumbei. Cum venea de la scoala ma ruga sa il ajut sa puna scara la porumbar si impreuna mergeam in pod la porumbei unde ii incurcam tatalui toate perechile si ouale din cuibare. Eram obisnuiti sa vedem porumbeii permanent si nu cred ca a fost o zi de cand m-am nascut si pana in prezent sa nu avem porumbei in jurul casei.
 
Andra Pavaleanu, o admiratoare a porumbeilor tatalui
 
 
            Anii au trecut, in acest timp am descoperit si alte rase de porumbei, asa ca prin anii `80 intr-un concediu la mare tatal meu cumpara din Constanta, de la un crescator turc, 20 de porumbei standard de culoare albastra. Erau foarte frumosi si diferiti de ce vazusem noi pana la acea data. Erau porumbei deosebiti dar mi se pareau prea mari si grei, iar uliul porumbar era foarte multumit de statura lor. Asa ca incet incet am ramas fara ei. In aceasta perioada fratele meu a fost admis la Facultatea de Medicina Veterinara din Iasi si vine de acolo cu un `curent` nou, porumbeii voiajori. La Iasi intra in contact cu columbofili de marca precum prof. Savu Paul, dr. Musca Vasile iar la Botosani cu prof. Vasiliu Mihai. De la acestia el achizitioneaza mai multi porumbei pe care ii aduce acasa, construim impreuna un porumbar, cumparam un ceas si in anul 1995 ne inscriem in Clubul Columbofil 7/2 Dorohoi.
 
 
Crescatoria din Ibanesti
 
            Pot spune ca pe mine adevaratul virus columbofil m-a prins in acea perioada, la varsta de 21 ani, dupa ce am oficializat pasiunea noastra prin inscrierea in acest club columbofil. La Clubul Columbofil 7/2 Dorohoi am intalnit oameni cu experienta in columbofilie cum ar fi Ciobanu Dan, Husneac Liviu, Ciubotariu Iustin, Stefan Ioan, Vizitiu Mihai si altii de la care am inceput sa acumulez informatii columbofile pretioase.
 
 
 
           
           Crescatoria noastra este formata din 3 compartimente: matca, zbor si pui, avand capacitatea de 15 perechi la matca, 30 de porumbei in compartimentul de zbor si 50 in cel de pui. Anual incercam sa nu depasim aceste cifre deoarece spatiul nu ne permite si atunci ne-am face rau singuri deoarece sunt de parere ca supra-popularea distruge crescatoria.
 
 
 
           
            In acest timp fratele meu termina facultatea si se stabileste in localitatea Ciocile – Braila unde isi construieste propria crescatorie de porumbei, eu ramanand la Ibanesti in tandem cu tatal meu unde concurez si astazi. A fost un an in care am concurat cu fratele meu deoarece se zbura pe ruta Ucraina si atunci au concurat toti columbofilii de la nord-est la sud-est. Au fost zboruri frumoase si in acel an am realizat cu o femela norma la fond.
 
 
Claudiu impreuna cu sotia administreaza tratamente porumbeilor
 
           
            Despre originea porumbeilor va pot spune ca in decursul anilor am avut foarte multi porumbei, atat cumparati cat si primiti cadou. Astfel am inceput cu porumbeii de la prof. Savu Paul si Musca Vasile, porumbei Norbert Norman si Fabry iar de la prof. Vasiliu Mihai porumbei J. Rijckaert. Dupa care au urmat porumbei proveniti de la Braila, prin intermediul fratelui meu, de la Badin Vasile, Butucanu Stefan, Burghila Adrian si Fratila Vasile. In anul 1997 am achizitionat, de la crescatorul local Liviu Husneac, cativa porumbei Cattrysse, porumbei care erau crescuti de domnul Husneac in linie pura. In prezent exista multi crescatori din zona de nord a Moldovei care au porumbei in ale caror vine curge sange de Cattrysse de la Liviu Husneac si concureaza chiar bine cu ei. Printre acestia se numara: fratii Ciobanu Dan si Sorin din Horlaceni, Prisacaru Vasile din Botosani si altii care vor sa recunoasca acest lucru. Despre crescatorul si porumbeii domnului Liviu Husneac puteti citi un articol pe care l-am scris si postat pe site-ul meu personal w.w.w.freewebs.com/claudiu-dinu-pavaleanu .
 
 
Claudiu, impreuna cu fratele sau, in crescatoria de la Ciocile
 
 
            Deoarece sunt de profesie militar am trecut prin mai multe garnizoane din tara si nu am scapat prilejul de a vizita si columbofilii din respectivele zone geografice. Astfel am intalnit oameni deosebiti precum: Rusti Vasile, Toma Viorel si Tepeneag Ion din Lugoj, Liviu Saratean, Lungu Gheorghe, Rau Precup, Muntean Vasile din Sibiu, Stanciu Tiberiu din Orsova, Sima Ungureanu din Razvad. Pot spune cu mana pe inima ca intotdeauna cand i-am vizitat am fost primit foarte bine de catre acesti crescatori si am purtat cu ei discutii interminabile despre porumbei si columbofilie. De la unii dintre acestia am achizitionat si porumbei: Wanroy, Kuijpers, Janssen de la Saraten Liviu, Braakhuis de la Stanciu Tiberiu, Kuijpers, van de Poel si Wegen de la Sima Ungureanu. Dupa cum puteti observa am achizitionat numai porumbei de mare fond deoarece aceasta este categoria care se poate juca in zona mea si aceasta imi place cel mai mult.
 
 
De la stanga la dreapta: Balcan Adrian, Claudiu, Adrian Burghila si Fratila Vasile
 
           
             Fiind atras de porumbeii Wanroy si studiind istoria acestor porumbei incepand de la rasele care au format acesti porumbei (Hanssene, Delbar, Honstra si Jan Aarden) si pana la porumbeii Wanroy din ziua de astazi ai lui Jo Hendriks si ai fiului sau Ben Hendriks, m-am hotarat sa achizitionez de la Ben Hendriks 1 mascul si 2 femele de Wanroy si un mascul de Jan Aarden consangvin pe linia porumbelului `Dolle` al regretatului Marijn van Geel.
            La acea data fiind singurul crescator din Romania care a achizitionat porumbei direct de la Ben Hendriks am primit de la acesta propunerea de a deveni reprezentantul sau in Romania pentru porumbeii Wanroy. Am acceptat aceasta propunere si sunt foarte multumit in prezent de relatia mea cu acest crescator olandez.
            Din 1996 si pana in prezent pot spune ca am cheltuit foarte multi bani cu achizitionarea de porumbei si am facut multe sacrificii, dar dorinta de a detine porumbei din mai multe linii de top m-a dominat si nu mi-am dat seama ce greu imi va fi sa selectez acesti porumbei deoarece exista o diversitate mare. Chiar daca porumbeii achizitionati proveneau din familii de zburatori de mare fond si la originea lor toti acesti porumbei (Wegen, Kuijpers, Wanroy, Braakhuis) au o baza porumbeii de Jan Aarden, mi-a fost foarte greu sa ii aduc pe toti la un numitor comun si nu cred ca am reusit nici astazi.
            In toti acesti ani am studiat si am citit tot ce mi-a cazut in mana despre porumbei. Fiind pasionat de istoria columbofiliei mondiale si citind despre crescatorii marcanti ai columbofiliei belgiene si olandeze mi-am dat seama ca am fost influentat de aceasta pasiune a mea si in achizitionarea porumbeilor. Ar fi ideal ca un porumbel sa fie si bun la mana, sa faca parte dintr-o familie de porumbei renumita si sa concureze foarte bine, dar in realitate lucrurile nu stau chiar asa. Din experienta pe care am dobandit-o pana la aceasta ora am observat ca aceste caracteristici ale unui porumbel, sa zic asa, se exclud unele pe altele.
            Astfel, in urma discutiilor cu prietenii mei columbofili Dan Ciobanu si Liviu Husneac din Dorohoi si citind unele articole ale domnului Butucanu Stefan si ale scriitorului olandez Ad Schaerlaeckens mi-am dat seama ca pentru a fi constant si a avea rezultate notabile si de durata trebuie sa-ti formezi o familie de zburatori omogena care sa zboare foarte bine si sa transmita in acelasi timp si bagajul genetic pe care il poseda iar cel mai important caracter din acest bagaj genetic este `vointa` porumbelului de a se intoarce acasa. Un porumbel poate avea un penaj extraordinar, o musculatura elastica si un corp perfect, un ochi deosebit si inteligent dar daca ii lipseste `vointa` si ambitia de a se intoarce cat mai rapid acasa, chiar daca acest lucru ar insemna sa isi dea si ultima suflare, atunci va ramane pe drum cu toate celelalte insusiri.
            Am observat acest lucru la colegii mei columbofili care au achizitionat porumbei de la crescatorii locali cu rezultate notabile si care concureaza cu porumbeii acestora cu rezultate bune pentru ca este mai usor sa continui munca unor crescatori decat sa iti formezi tu propria familie de buni zburatori. Sa zicem ca eu am ales calea mai grea si chiar daca va dura mai mult am convingerea ca voi reusi sa fac ceea ce mi-am propus, impulsionat fiind si de ironiile colegilor de breasla. Imi vine in minte un proverb care spunea ca : `Niciodata sa nu o iei pe un drum cunoscut pentru ca el te va conduce numai pe unde au fost altii`.
 
 
Claudiu, Daniel Cobzaru din Tecuci si Marius Pavaleanu intr-o vizita la Tecuci
 
           
               Asa ca in prezent incerc sa imi formez o familie de porumbei avand la baza porumbeii de Wanroy deoarece am cativa porumbei care au zburat bine, incrucisari de Wanroy cu Cattrysse, Wegen, Kuijpers, Aarden urmand ca la anul sa-i incrucisez cu porumbeii de la Ben Hendriks. Din pacate pentru mine timpul nu-mi permite sa stau prea mult intre porumbei deoarece locuiesc la 15 km de crescatoria de la tara, iar serviciul imi ocupa aproape 11 ore din zi. De porumbei se ocupa tatal meu si ma tine la curent cu tot ceea ce se intampla in crescatorie pana ajung eu sambata. Alt impediment este si faptul ca locuiesc langa padure iar rapitoarele nu ma slabesc o clipa luandu-ti ceea ce-ti place mai mult, porumbeii zboara 2 ore pe zi, dimineata si seara, iar restul zilei stau inchisi. Incepand cu luna octombrie inchid porumbeii si le dau drumul in luna aprilie iar la sfarsitul lunii mai se zboara primul fond. Va dati seama cum pot sa-i pun pe picioare intr-o luna. Parerea mea este ca fondurile nu ar trebui stabilite decat dupa jumatatea lunii iunie, dar planificarile se fac la oras, nu la tara.
            In crescatorie fac curat atunci cand este nevoie, curat si dezinfectez cu o solutie din farmacia veterinara si la urma ard cu flacara si usuc. In opinia mea, porumbeii trebuie obisnuiti si cu conditii mai grele, sa manance si de pe jos, sa-si caute cateodata si singuri mancarea, altfel cand vor da de greu la concursuri cine le va aduce hranitoarea pe camp?
            Despre resursele alocate porumbeilor pot sa spun ca cheltuiesc mai mult cu ei decat castig din ei, dar asta este pasiunea. In momentul in care cresti porumbei din interese strict pecuniare atunci latura sportiva dispare. Dar totusi unii crescatori trebuie obisnuiti cu ideea ca trebuie sa mai si plateasca porumbeii achizitionati deoarece si eu la randul meu am cheltuit destul de mult cu porumbeii iar ei trebuie sa-si scoata cheltuiala, nu pot fi un `bun samaritean` la nesfarsit.
            In ceea ce priveste sistemul de antrenament am experimentat mai multe metode si am ajuns la urmatoarea concluzie: cu porumbeii maturi trebuie facute la inceput 2-3 antrenamente mai scurte pana la 50 km ca sa se dezmorteasca, dupa care una sau doua etape de 100 km si pot intra cu ei la etapele de concurs de 300 km sau chir 500 km, depinde de forma in care se afla la momentul respectiv. De cate ori `i-am dus de lesa` din 50 km in 50 km nu am observat o imbunatatire a rezultatelor sportive.
 
 
Claudiu, alaturi de prietenii sai Dan Ciobanu (stanga) si Marius Anton, la o imbarcare la Radauti
 
 
            La pui insa problema se schimba. Puii trebuie antrenati cu multa grija. Incep cu etape scurte de 10-15 km si maresc distanta doar atunci cand observ ca acestia pleaca direct pe directia crescatoriei. Dupa care cresc distanta la 30 km, 50 km si ultima de 100 km. Parerea mea este ca unui pui ii trebuie etape scurte si dese pentru a-si face rodajul si a invata ce are de facut. Nu obisnuiesc sa fac lansari individuale deoarece puii pot intra in panica si astfel se pot pierde porumbei buni. Particip cu puii la zboruri dar pana la 250 km. Nu urmaresc sa fac nici un fel de norma cu puii deoarece aceste zboruri nu sunt edificatoare pentru viitor si asta am constatat-o pe propria piele.
            Pentru porumbeii din crescatoria mea rutele de zbor cu maturii sunt in Polonia. Anul acesta am zburat la: Radom 530 km, Bialystok 609 km, Elblag 835 km iar ca derby s-a organizat o etapa la Berlin 1.036 km.
            Trebuia sa mentionez de la inceput ca sunt membru F.R.C. si nu spun asta ca sa-mi fac reclama, ci ca sa se inteleaga ce e cu acest plan de zbor. Nu ma intereseaza unde sunt membru, daca sportul columbofil se practica corect si cinstit. Este pacat ca la ora asta in Romania exista atatea organizatii si suntem precum in Turnul lui Babel. Fiecare vorbeste pe limba lui si nu intelege nimeni nimic. Sunt convins ca in fiecare din aceste organizatii columbofile exista persoane de buna credinta care stiu sa ridice columbofilia romana la standarde internationale dar nu au loc din cauza unor mentalitati meschine si depasite. Probabil trebuie sa apara un ` Mihai Viteazul al columbofililor` ca sa ne uneasca.
            Despre sistemul de zbor va pot spune ca zbor la natural deoarece nu am spatiile necesare sa zbor la vaduvie si nici timp. In privinta motivatiei porumbeilor cred ca aici trebuie sa se intruneasca mai multi factori si anume: pozitia de cuib, mediul din crescatorie si dragostea fata de stapan si de locurile in care porumbeii traiesc.

 






Familia Herbots - pe locul 1 sunt intotdeauna porumbeii (partea 1)Interviu cu maestrul emerit al sportului columbofil, domnul Nicu Bizdrigheanu - FRC - partea a 2-aInterviu columbofil cu domnul Boscu Bogdan, FCPR Botosani - partea 1Interviu cu domnul Denis SENCIUC – FCPR Piatra Neamt - partea a 3-aCrescatoria Simion Emil - Bucuresti - interviu Silviu Glodeanu - partea 2-a


Comentarii

postat la 03:34, Duminica, 21.12.2008 de P.Florin

Foarte frumos!!imi place cum ati editat aceste randuri.Mult succes pe viitor,SARBATORI FERICITE!

postat la 13:46, Joi, 16.12.2010 de Dorina

Salut! Cautam lucruri despre Ibanesti si am dat de aceasta pagina... Nu stiu daca iti mai aduci aminte de mine,sunt Dorina Ursan

postat la 16:51, Miercuri, 18.05.2011 de Hergheligiu vasile

salut ,ce mult v-ati schmbat dar v-am recunoscut ,cum trec anii si uite ca mai dam unul de celalalt prin anumite ocazii ,ce bun este internetul , multe salutari mult succes in continuare si sa ne vdem cu bine la Ibanesti ,acolo unde e e locul atator amintiri placute din copilarie ,cu respect Vasile

postat la 20:01, Vineri, 07.02.2014 de Cristian

Un articol foarte frumos !!
Nume
Email
Comentariu
Cod securitate
Cod securitate

Contact - Regulament
Copyright © 2008 - 2019 RRP. Toate drepturile rezervate.