Interviu cu domnul Vasile Muntean - FCPR Sibiu - partea a 3-a
13:18, Vineri, 04.12.2009
Interviu cu domnul Muntean Vasile – FCPR Sibiu
- partea a 3-a -
RRP: Aveti vreun crescator in Romania pe care il apreciati foarte mult pentru stiinta cu care isi cultiva porumbeii si de la care considerati ca ati avut multe de invatat?
V. Muntean: Primul crescator roman de la care eu am avut multe lucruri de invatat a fost domnul Liviu Saratean, din Sibiu. Un alt crescator pe care il apreciez si cu care am fost prieten foarte bun a fost domnul Florin Moldovan. Cu dansul am umblat foarte mult si in lumea columbofila europeana. Parerea mea este ca in Romania si in tarile vecine noua nu exista multi crescatori de talia domnului Moldovan. Este un meserias in ale porumbeilor voiajori si de standard si un adevarat cunoscator. Un alt crescator de la care eu am invatat lucruri interesante despre porumbei a fost raposatul Dorel Munteanu, de la Fagaras.
RRP: Dar din strainatate aveti vreun crescator preferat?
V. Muntean: Mentorul si profesorul meu este Janos Horvath de la Tatabanya, din Ungaria. Acolo am luat eu prima data legatura cu un om care mi-a spus multe despre secretele columbofiliei. Acolo am simtit cum miroase o polivitamina de la firma Natural, sau un medicament sau drojdie de bere. Pana atunci….de fapt era al doilea meu an de columbofilie. Ulterior am mai fost in vizita la un alt mare crescator, Shelly Gobi, apoi la Mishi Covaci – un mare campion, un mare cunoscator si un mare investitor din Ungaria. Cu dl. Covaci sunt intr-o relatie deosebita de prietenie si cu dansul am facut schimb de multi porumbei.
RRP: Considerati ca in columbofilie norocul este important?
V. Muntean: In principal norocul trebuie sa il aiba porumbelul de la locul lansarii si pana ajunge acasa. Este nevoie de noroc si atunci cand formam perechile de reproductie. Eu, de exemplu, in anul 1995 am format un cuplu: o femela fiica de original Maurice Delbar, `Lady` si masculul `Ajax`, fiu de original Raymund Hermes. Din aceasta pereche am scos mai multi pui, majoritatea masculi, care au zburat de varf la nivel national. Apoi nepoti si stranepoti din acest cuplu au zburat, la fel, foarte bine. Acesta pot sa spun ca a fost un `cuplu de aur`. Acest cuplu de porumbei il cunosc majoritatea crescatorilor de porumbei din Romania. Femela `Lady` a fost o femela exceptionala, foarte blanda.
RRP: Ati intalnit multe `cupluri de aur` in crescatoria dvs.?
V. Muntean: Am mai avut inca un cuplu de porumbei reproducatori foarte buni, Hermes x Delbar. Femela era 100% Hermes, din linie de porumbei de viteza dar din care puii au zburat foarte bine si la fond. Super porumbei.
RRP: Cand va stabiliti perechile de reproductie, dupa ce criterii va ghidati?
V. Muntean: De multe ori ma uit ca porumbeii sa si semene intre ei. Am un fix al meu ca porumbeii care ii pun la pereche sa aiba si aceleasi culori. Vreau sa va spun ca niciodata nu am imperecheat un cal cu un magar. Uneori mai apelez si la criteriul `bun x bun` sau `zburator x zburator`, dar am avut si situatii in care am imperecheat un mascul lung cu o femela mai scurta si au scos pui de mijloc. Dar am avut si situatii in care au reprodus pui: unul lung ca tatal si altul scurt ca mama, adica au reprodus exact fenotipurile parintilor. Rar se intampla sa se creeze acea compensatie. Un alt criteriu al meu la care tin foarte mult este acela ca nu accept porumbeii descheiati, cu antebratul foarte mare sau cu o aripa care nu are nici o vlaga. Pe acestia eu ii socotesc porumbei morti. Porumbeiii care nu se misca, nu au vitalitate si nu iti tremura putin in mana mie nu imi plac. Acum revenind la intrebarea dvs. despre noroc, vreau sa spun ca acesta are importanta lui, intr-adevar. Facand o mica paranteza vreau sa va spun ca eu in crescatorie am un mare ajutor de la mama-soacra, Maria Doamna. Este o persoana de 81 de ani, foarte activa, care face curat, hraneste porumbeii, le face tratamente etc. Mama soacra este persoana care mentine echilibrul relatiilor noastre cu porumbeii si echilibrul de familie in acelasi timp.
RRP: Considerati ca exista unele categorii care se zboara mai greu decat altele?
V. Muntean: Noi am avut in plan sa facem 15 etape la viteza si demi-fond si 9 etape de fond si maraton. Grele sunt si unele si altele.
RRP: Dar porumbeii se pregatesc mai greu la anumite categorii?
V. Muntean: Eu cred ca porumbeii se pregatesc mai greu la fond si maraton. Unui porumbel nu ii trebuie mare lucru ca sa zboare mai bine: doar o mancare mai buna si o motivatie sau un energizant pentru un zbor de 200-300 de km. Dar porumbelul care merge sa zboare de la 1000 km trebuie pregatit foarte bine in cele doua saptamani sau zece zile dintre concursuri. Apoi porumbeii trebuie sa primeasca produsele de specialitate care au aparut pe piata pentru ei si pe care eu nu le socotesc droguri. De curand am descoperit produsele columbofile de la Dr. Brockamp si care sunt extraordinar de bune.
RRP: Despre motivatia porumbeilor dvs. din lotul de zbor ne puteti dezvalui cateva amanunte?
V. Muntean: Metoda pe care o folosesc de ani pentru motivatia lor este legata de ora fixa la care porumbeii sunt obisnuiti sa iasa afara si sa se antreneze (dimineata si seara). Porumbelul se obisnuieste si stie ca trebuie sa zboare o ora si fara hrana, fara apa, intra imediat in crescatorie la locul lui. Porumbeii mei au doua locuri: in aer si in crescatorie. Rar se intampla sa stea pe crescatorie si cand fac asta ii cert, nu ii fluier. Nu am folosit niciodata metoda geloziei la vaduvi si am considerat ca alte metode sunt mai eficiente. Intotdeauna inainte de zbor le arat femelele, la maratonisti si fondisti chiar mai mult timp, eventual cu o zi inainte de imbarcarea in cosul de transport.
RRP: Cat timp reusiti sa mentineti vaduvii in forma pe perioada sezonului de concursuri?
V. Muntean: Au fost ani in care am reusit sa ii mentin de la alfa la omega. Anul acesta, in schimb, dupa 9-10 etape porumbeii au inceput sa nu mai vina in top 10. Veneau deja cu 3-5 minute intarziere fata de primul porumbel sosit in concurs. Apoi numarul de porumbei la ultimele etape fiind mic, nu mai realizezi mare lucru. Dar in toate etapele, cel mai rau loc la crescator cred ca a fost locul 10, la viteza si demi-fond. Una peste alta eu sunt multumit de rezultatele pe care le-am obtinut in 2009 si sper ca la anul sa motivez porumbeii putin mai repede. Pe alti crescatori i-am auzit ca isi antreneaza porumbeii zilnic la 30 de km, dar mi se pare ca deja este putin cam exagerat si porumbeii ajung stapanii nostri. Altii ii mai si injecteaza cu Lincospectim ca sa ii invioreze.
RRP: Dar daca la un moment dat pe un porumbel de zbor nu il simtiti in forma, il angajati totusi?
V. Muntean: Nu am ce sa ii fac si trebuie sa il angajez.
RRP: Vorbiti-ne acum putin despre hranirea porumbeilor dvs. Ce tip de hrana folositi?
V. Muntean: In 2009 am folosit numai mancare din strainatate de la firmele Mariman si Versele Laga. De la anul renunt total la ea si vreau sa folosesc numai graunte din Romania si o parte din Ungaria. Imi aduc aminte de anii 2001-2004 cand eu am zburat numai cu mancare din Ungaria si am zburat foarte bine. Anul acesta am schimbat tipul de hrana (cred ca uneori este si uscata fortat) si cred ca porumbul din Belgia este de o calitate nutritiva mai slaba, in ciuda faptului ca el este foarte curat si bine uscat. Am incercat sa ajut porumbeii cu un plus de vitamine dar cred ca nu le-a fost de foarte mare ajutor. Acesta cred ca a fost insuccesul din ultimele 4-5 etape: schimbul de hrana, cu prea multe vitamine pe hrana si porumbeii au iesit din forma mai repede decat de obicei.
RRP: Despre tratamentele porumbeilor ce ne puteti spune? De cate ori le faceti pe an?
V. Muntean: Dintotdeauna eu le-am facut porumbeilor tratamente in lunile august si februarie. Impotriva: viermilor intestinali, a trichomonozei, coccidiozei, antibiotic si paramixoviroza. Ii tratez si impotriva salmonelozei si am folosit vaccinul de la Chevita.
RRP: Dar daca in timpul sezonului de zboruri unii dintre porumbei au probleme de sanatate interveniti?
V. Muntean: Da, intervin cu ceea ce trebuie. Eu am un cult al Interoguard-ului imbunatatit cu Oxivit pus pe mancare. Am o reteta foarte buna si verificata pe care o folosesc cu succes. De curand am descoperit la crescatoria Hermes un ceai din plante naturale impotriva trichomonozei si a cailor respiratorii. Acest ceai se serveste porumbeilor de sambata seara pana luni dimineata, cu ceva miere pentru ca este putin amarui. Este un ceai pe care porumbeii il apreciaza foarte mult. In rest nu le mai dau nimic in timpul zborurilor.
RRP: Recuperarii porumbeilor de la zboruri ce importanta ii acordati?
V. Muntean: O importanta foarte mare. La mine in crescatorie recuperarea porumbeilor dureaza inclusiv marti. Sambata, in ziua sosirii din cursa, daca a fost o zi calda trebuie sa le oferi porumbeilor niste electroliti sau polivitamine. A doua zi le dau ceai si am cumparat de la firma Brockamp produsul `Probac 1000` cu ulei de scaiete. Produsul este din Germania. La acesta se mai adauga `K + K 3000` care este cu proteine animale. Marti le pot dau un `Blitzform`, miercuri un `Gerwit`, joi absolut nimic, vineri un energizant, daca trebuie, apoi niste graunte marunte si o aluna de motivatie si…pe front. Eu il asemui pe porumbelul vaduv cu soldatul sovietic, pentru trebuie sa zboare si pe ploaie.
RRP: Dar ulei de usturoi si drojdie de bere le mai dati porumbeilor?
V. Muntean: Da, dar le dau mai rar, doar cand trebuie.
RRP: Dvs. hraniti porumbeii la saturatie?
V. Muntean: Nu. Hranesc porumbeii la comun, nu in boxa pentru ca astfel se invata sa intre toti in crescatorie foarte repede. De sambata pana marti le dau porumbeilor 60% din ratia normala de hrana. Le dau mancare buna miercurea, iar joi ii hranesc la saturatie, iar vineri ceva seminte marunte. Pentru porumbeii angajati in concursurile de viteza, ultima masa buna este joi dimineata.
RRP: Considerati ca in Romania exista porumbei voiajori de valoare?
V. Muntean: Foarte multi.
RRP: Si atunci de ce exista printre crescatorii romani acest miraj al porumbeilor olandezi, belgieni, nemti etc.?
V. Muntean: Multi crescatori romani isi doresc sa aiba in crescatorie porumbei de la marii campioni ai Europei, dar inainte de toate trebuie se ne intrebam daca acesti porumbei reusesc sa ofere rezultate bune in Romania? Cu porumbeii adusi de afara iti trebuie multa rabdare.
Porumbeii Kipp & Sohne sunt foarte apreciati in crescatoria domnului Muntean
RRP: Dar au belgienii si olandezii, de exemplu, metode mai bune de selectie, de antrenament, de pregatire decat avem noi?
V. Muntean: Dupa cum v-am spus si putin mai devreme, noi nu ne putem compara cu belgienii si olandezii pentru ca nu avem clima lor. Eu consider ca porumbeii care se preteaza cel mai bine la conditiile din Romania sunt porumbeii din Germania. Au clima noastra, au relieful nostru, au padurile exact ca la noi (si aici ma refer in special la conditiile noastre din Sibiu). Olandezii si belgienii au in schimb numai niste musuroaie, ciulini si maracini. Dupa ce porumbeii lor au trecut Pirineii, acestia zboara numai pe campie. E motivat ca porumbeii vin si noaptea. In Belgia si Olanda, de exemplu, soselele sunt luminate noaptea aproape ca si ziua. Mai ales daca este si un cer senin, cu luna plina, porumbeii pot veni si noaptea din concursuri. Dar eu consider ca adaptabilitatea porumbeilor conteaza extrem de mult. In ceea ce ii priveste pe porumbeii belgieni importati in Romania, eu cred ca acestia se adapteaza mai greu decat cei olandezi. In schimb porumbeii nemti se adapteaza imediat conditiilor de la noi.
Domnul Muntean, laureat la una dintre expozitiile columbofile nationale
Evidentele columbofile ale domnului Muntean