Articole
Sondaj
Licitatii / Vanzari
Intrebari
Concursuri / Clasamente
Uniuni / Cluburi
Galerie Foto/Video
Sfatul Medicului
Opinia Specialistului
Pagina principala Materiale Video Crescatorii Diverse English Section Chinese Section FRSC Expozitii For Fun Porumbei de top Comentariile etapei Pagina incepatorului Porumbei pierduti Romania In Direct Contact



Newsletter

Introduceti adresa de email pentru a primi ultimile noutati de la Romanian Racing Pigeons.
In anul 2017 ati participat pe columbodroame? Sunteti multumiti de rezultatele obtinute?
Da
Nu
Acceptabil
Nu am participat

Rezultate sondaj

ACKA - porumbei de agrement si ornament
Oneloft Race Nanjing China
UNIUNEA COLUMBOFILILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA
Brieftaubenmarkt - Germany
Cupe-medalii-For-Champions
Freialdenhofen & Sohnen - Germania
Site columbofil www.chinaxinge.com
Produse columbofile Corabia
Site-ul columbofil EBPigeon.com
FarmaVet - produse de uz zooveterinar si ptr porumbei
Firma YU YING IMPEX SRL - Accesorii columbofile
Columbodromul international EUROPA MASTER PIGEONS
Crescatoria TITA - ANDU
Columbodromul Porumbei de Top
Columbodromul international TRANSILVANIA
Columbodromul GOLDEN RACE, Urlati, Prahova
Columbodromul SUPREM
Columbodromul international ORIZONT - Baicoi, Prahova
Columbodromul international BRASOV
Campionul national domnul Bogdan Ciobanu, Suceava
Columbodromul DALLES BUCSANI
Dr Adrian Colniceanu produse columbofile
Crescatoria MUNTEAN VASILE - Sibiu

Dr. Mircea Bilius - Epilog la ultimul zbor al `fiicei` mele inaripate


17:36, Luni, 06.04.2009

 

Epilog la ultimul zbor al `fiicei` mele inaripate
 
 
Dedic aceste randuri bunilor mei parinti
Dr. Mircea Bilius
Presedintele Filialei Columbofile
a judetului Suceava
 
 
Ma numar printre onestii columbofili la care drumurile zilnice spre voliera porumbeilor s-au transformat intr-un traseu pe care-l parcurg aproape in mod automat, de multe ori alergand cu alte treburi prin curtea casei, ma regasesc surprins in mijlocul lor, admirandu-i si ma intreb nelamurit....oare ce taina mi-a purtat pasii aici?
Columbofilii, adevarati arhitecti ai acestei nobile specii, astern, la temelia evantaiului bogat de calitati si insusiri, ani indelungati de neodihna si munca, de daruire si sacrificii, de cautari cu o nestavilita curiozitate, in labirinturile esoterice ale biologicului. Pentru noi porumbelul reprezinta o magnifica entitate neurodinamica, un registru aureolat de enigme, care asteapta lumina intelepciunii, perseverentei si a dimensiunilor talentului fiecaruia dintre noi.
Porumbelul este o fiinta morala, aceasta este convingerea mea. Desigur, filosofii vor obiecta....porumbelul are constiinta? Da, are constiinta si dragoste nemarginita pentru locul si cuibarul unde si-a ridicat prima oara tremurand, de sub penajul ocrotitor al mamei, capsorul poleit de puful auriu si a privit uimit in lumina zilei.
 
 
 
 
 
Indragim porumbeii, unii dintre ei imbracand valentele sufletesti de adevarat membru al familiei, asa cum este cazul porumbitei mele cu nr. Inelului 493-78, care prin performantele sale a fost declarata `cel mai bun porumbel calator` din Filiala Suceava, pe o perioada de 5 ani, respectiv intre anii 1980 si 1985. Albumul performantelor sale este impresionant: din anul 1979 participa pana in anul 1987 la toate concursurile, strabatand pe calea vazduhului peste 30.000 km.
Reliefam doar localitatile de lansare externe si numarul etapelor de concurs cu sosirile ei printre primii 20% din totalul porumbeilor angajati: R. Ungara (Cegled – 1, Budapesta – 5, Szekesfehervar – 1, Gyor – 1); R. Cehoslovaca (Brno – 1, Teplice – 1); R. Polona (Przemysl – 10, Varsovia – 12, Gdansk – 6). Adaugand la acestea nenumaratele zboruri din localitati aflate pe teritoriul patriei noastre, cum au fost cele de la Nasaud, Dej, Cluj-Napoca, Teius, Orastie, Zalau, Simeria, Timisoara – in care ea a trebuit sa depaseasca de fiecare data inaltimile Carpatilor Orientali – ne putem forma o imagine edificatoare asupra unei fapturi gingase cu aptitudini deosebite, de mare campioana. Rememorand palmaresul cu adevarat prodigios al `fiicei mele inaripate`, amintirile ultimului ei concurs sunt viu intiparite in sufletul meu.
Era o zi, pe la sfarsitul lunii iulie 1987. Porumbeii de pe tot intinsul meleagurilor moldovene au fost imbarcati in masina columbofililor suceveni si, pe vechiul drum al Lvovului, au purces catre tarmurile indepartate ale Marii Baltice, spre orasul Gdansk, urmand a fi lansati intr-un concurs national de mare `Fond`, o ultima etapa a sezonului columbofil din anul respectiv. Trecusera 4 zile de la plecarea masinii si, in sfarsit, a sosit mult asteptatul moment al lansarii porumbeilor. Conditiile meteorologice, adevarata cheie de bolta a reusitei unui zbor, reprezinta marele semn de intrebare. De asta data, spre necazul nostru, vremea era potrivnica zborului porumbeilor, seara – la orele cinci cand trebuia deja sa apara primii porumbei calatori – cerut acoperit si plumburiu cernea necontenit o ploaie marunta si rece. In cadrul columbariei mele, de muti ani sosirea ei intre primii porumbei se transformase intr-un adevarat privilegiu.
In aceeasi zi, intr-un tarziu, dupa ore lungi de asteptare, pe nesimtite, regretul incepea sa incolteasca in sufletul meu. Distanta mare, timpul nevaforabil, varsta ei de 9 ani, varsta venerabila pentru o porumbita, constituiau obstacole de mare risc. In ultimii ani, colegii columbofili, indragostiti de ispravile ei inaripat, ma tot sfatuisera prieteneste sa o menajez si sa obtin puisori pe masura talentului, inteligentei si dorintei ardente de reintoarcere la cuibarul sau.
O liniste apasatoare, tacuta, plutea peste umbra inserarii. Nici un columbofil nu comunicase inca sosirea vreunui porumbel. S-a asternut apoi o noapte care a parut nesfarsita....A doua zi au reinviat asteptarile pline de optimism, dar vantul aspru sufla vitreg dinspre nord. Cerul era framantat de norii ravasiti, asemenea nelinistilor din inima mea. Conditiile meteorologice purtau tiparul zilei anterioare. Tensiunea nervoasa crestea, telefonul a inceput sa sune continuu, toti ma intrebau daca a avut loc lansarea de la Gdansk, iar eu nu am putut sa le dau nici o informatie. Glasurile lor erau irascibile, agitate, domnea incertitudinea.
In sfarsit, la vremea pranzului, un moment de respiro, am fost anuntat telefonic ca au inceput sa soseasca porumbeii, acesta fiind de fapt unicul argument care valida efectuarea lansarii. In jurul orei 14.00 a sosit in voliera mea primul porumbel, unul de 3 ani, varsta marilor performante, dar campioana mea, pe care o asteptam cu atatea emotii, nu venise...Ingandurat, cu hainele grele, imbibate de ploaie, ma plimbam nervos prin curtea casei. Si orele treceau....negura serii invaluia lin Dumbrava, padurea seculara din vecinatatea columbariei. In jurul meu totul era trist, cenusiu, presimtirile sumbre ma bantuiau; era prima oara dupa zeci de concursuri si dupa atatia ani cand ea intarzia asa de mult la intalnirea cu sperantele mele. Oare ce i s-a putut intampla?....Atmosfera calda, altadata, a familiei, era marcata de nelinistile mele. Parintii si sotia erau sobri, tacuti. Baiatul meu, Lucretiu, elev in clasa a VII-a ma privea cu tristete si in intimitatea gandurilor mele simteam ca imi reproseaza trimiterea si la acest fatidic concurs.
 
 
 
 
Mantia noptii parea ostila, straina, ropotul metronomic al ploii ma chinuia si nu reuseam sa adorm. Au trecut 11 ani de cand renuntasem la fumat, iar acum simteam parca imperios nevoia unei tigari. Am alungat dorinta funesta: ce exemplu as fi putut oferi copilului? Prin geamul aburit al ferestrei cautam cu privirea in zorii unei noi dimineti mohorate. O mana calda mi se aseaza incet pe umar, din intunericul camerei ma priveau ochii mari, caprui, umezi ai fiului meu: `Linisteste-te taticule, porumbita va reveni azi la ora 9.30`....Tresar surprins, miscat de aceasta anticipatie, un sentiment nelamurit ma incearca...Abia rasarisera zorii diminetii, iar eu ma plimbam deja, infrigurat, in jurule volierei, cu ochii alunecand pe crestele albe ale norilor, masivi, greoi, invaluind orizonturile.
Dar iata, in sfarsit, ploaia s-a oprit si cateva raze de soare au mijit promitator. O gateala alba ca o dantela transparenta cu parfum de roua, mangaia coroanele stejarilor.
Din casa, septuagenarul meu tata si fiul meu Lucretiu, au venit in gradina, s-au asezat in `chaise longue`, participand la trairile mele. Sa asteptam ora 9.30, imi spune copilul, cu privirile ratacind undeva, asupra infinitului...M-am oprit langa ei, timpul se scurgea lent...in gandul meu, in inima mea, o rog sa vina, o chem din toata fiinta mea...si.....deodata, tresarim, o fluturare usoara, o umbra capata contur, asezandu-se pe voliera. O recunostem cu totii, nu este vis si nici iluzie, este ea, vie, istovita, parca stinsa de efortul dramaticului drum. Noi, coplesiti de bucurie, ne sarutam, ne imbratisam. Ridic repede vasul cu apa proaspata, in care am dizolvat o lingurita cu miere de albine si ma apropii intinzandu-i-l. Porumbita insetata zboara pe mana mea si isi ingroapa indelung capul in apa, sorbind cu nesat acest raciritor balsam al vietii. M-am uitat la ea ca un adolescent indragostit, neindraznind sa spulber aureola acestei clipe ireproductibile; totul parea aievea, o lume ireala, ea ma privea ostenita. Apoi a dormitat.
Batranul meu tata, sprijinandu-se in baston, a pasit linistit catre noi, pe fata brazdata de ridurile adanci ale anilor, lacrimi cristaline se prelingeau incet, incet....Cuprind usor cu mana porumbita, ii desfac clema metalica de concurs de pe inel si o marchez in ceasul cronometru columbofil, acele ceasornicului indica 9,30....Uimit, zaresc pe inel un minuscul biletel, invelit intr-o foita de polietilena. Il desfac, citesc un nume si o adresa cu localitatea Chelm, oras situat in sud-estul Poloniei, aflat la o distanta de circa 750 km de Gdansk. Porumbita, dupa lansarea de pe tarmul Marii Baltice, a zburat toata ziua, prin ploaie si furtuna, iar noaptea a poposit in voliera crescatorului polonez care i-a oferit apa, boabe si i-a redat libertatea. Un gest pe cat de simplu, pe atat de omenesc.
Am scris prietenului meu necunoscut, multumindu-i pentru frumusetea si nobletea caracterului sau.
Pastrand in suflet reveria nostalgica a performantelor trecute ale porumbitei, mi-a dat insa seama, ca un arbitru implacabil si ireversibil al trecerii anilor....varsta, impune o retragea a ``fiicei mele inaripate` de pe marile piste aeriene ale vazduhului.
Acum, linistita, calma, isi creste si isi ingrijeste cu solicitudine in fiecare an, multe generatii de fii.
Din cand in cand, privirile ei calde se-mpletesc cu ale mele, cautand departe, undeva, spre melancolia zarilor albastre....
 
 






CONCURS INEDIT, PORUMBEI, MASINA SI AVION - articol de dl. dr. Mircea BiliusPerformanta columbofila la nivelul asociatiilor columbofile sucevene - Dr. Mircea BiliusZborurile la categoria fond pui tind sa devina o traditie la AC Suceava si AC Botosani- Dr. Mircea BiliusDomnul Johann Mehler – primele impresii dupa targul columbofil international de la Kassel, octombrie 2012Dr. Mircea Bilius - Epilog emotionant despre `fiica inaripata`


Comentarii

postat la 12:51, Marti, 07.04.2009 de georgesaizescu

felicitari domnule Bilius pentru aceste articole .vreau sa va spun ca le-am citit pe toate cite s-au publicat aici si mai asptept si altele .sunt foarte interesante si scrise din inima .

postat la 11:09, Vineri, 10.04.2009 de Visoiu Costin

Felicitari pentru articol, aproape ca am lacrimit. Multa sanatate pentru dl Bilius.

postat la 13:28, Duminica, 12.04.2009 de alin b

felicitari d-le doctor pentru articole si talentul narativ .multa santate si putere de munca in continuare !

postat la 07:41, Marti, 21.04.2009 de irinel

ar trebui sa miste in suflet,orce columbofil care indrageste -----cu adevarat...aceste fiinte frumoase,dar si dastepte.acele lacrimi,s-ar putea prelinge pe toti obrajii,oricarui iubitor de porumbei,foarte frumos,felicitari,multa sanatate dl BILIUS

postat la 08:23, Sambata, 02.05.2009 de lucivet

totul e la superlativ , atat articolul dvoastra cat si prformanta femelei, eu unul am varsat o lacrima de emotie,sper ca intr-o zi sa traiesc si eu din nou emotia regasirii cu o pasare campioana, dar pt mine e doar inceputul.....va multumesc pt daruirea si priceperea cu care va daruiti sportului nostru drag si nu pot decat sa va urea SANATATE DVOASTRA si VANT IN PENE de la MURES , tot un veterinar columbofil

postat la 20:08, Duminica, 29.07.2012 de mi florea

foarte frumos .multa sanatate de la londra
Nume
Email
Comentariu
Cod securitate
Cod securitate

Contact - Regulament
Copyright © 2008 - 2018 RRP. Toate drepturile rezervate.